Sunt câțiva ani de atunci, de când m-a cuprins, fără o finalitate în minte, frenezia decorului, aducerea la viață a obiectelor uitate de vreme, cu patina trecutului închegate. Le caut pe cele ascunse, le redescopăr, le vopsesc, le pictez, le șlefuiesc, le montez, le redefinesc, îmi dau voie să mă joc cu texturi, forme și amestecuri.

La vremea aceea nu știam nimic despre cum aș putea face eu toate aceste lucruri, dar sămânța era deja pusă în subconștientul hrănitor.

Când începi să înveți ceva nou, intri într-un cerc virtuos care îți dă și îți tot dă, ajutându-te să te perfecționezi continuu și să afli din ce în ce mai multe taine folositoare.

Vreau să vă dăruiesc Frumosul meu. Pot spune că Frumosul e ceea ce ne place, însă nu pot argumenta despre ce fel de plăcere este vorba, mai exact. Mă pot hazarda în presupoziţii cum că e vorba de o plăcere senzorială sau că e vorba de o plăcere intelectuală. Un lucru, totuși, rămâne sigur: plăcerea este dezinteresată. Frumosul există  în artă şi prin artă.

Frumosul deschide, prin forma sa oarecum ludică, orizontul ontologic, fiind o punte între ideal şi real.

Pentru mine, fiecare obiect  „vorbește”, se adresează vouă și produce încredere și plăcere. Vino în lumea mea, descoperă-mă și  lasă-te convins de autenticitatea creațiilor.

Oana – Omniautentica

Categorii